Rețele Locale / Laborator
LABORATORUL 04

Proiectarea adreselor: VLSM și DHCP

Durată: 2 ore Platformă: banc de lucru în pagină sau Packet Tracer Suport: cursurile 5–6 PDF: descarcă suportul EN English version

Până acum adresele v-au fost date. În lucrarea aceasta le proiectați singuri: primiți un singur bloc de adrese și o listă de cerințe reale, iar la final trebuie să iasă o schemă în care nimic nu se suprapune, nimic nu se risipește și mai rămâne loc pentru creștere. Apoi lăsați DHCP-ul să o distribuie.

1Ce înseamnă „a proiecta adresele”

Un furnizor vă dă un bloc de adrese - un singur bloc. Din el trebuie să iasă toate rețelele firmei: producția, birourile, serverele, legăturile dintre rutere. Fiecare bucată trebuie să fie destul de mare cât să încapă stațiile, dar nu mai mare decât e nevoie, pentru că restul rămâne pentru mai târziu.

VLSM
Variable Length Subnet Mask - măști de lungime variabilă. Ideea: nu toate subrețelele trebuie să aibă aceeași dimensiune. O legătură între două rutere are nevoie de exact două adrese; un segment de producție are nevoie de cinci sute. Cu VLSM le puteți tăia pe fiecare pe măsură.
prefix
Numărul de biți care descriu rețeaua, scris după bară: /24 înseamnă 24 de biți de rețea și 8 de host. Cu 8 biți de host aveți 2⁸ = 256 de adrese, din care 254 utilizabile - se scad adresa de rețea și cea de broadcast.
DHCP
Protocolul prin care o stație primește automat adresă, mască, gateway și DNS. Fără el, cineva ar trebui să configureze manual fiecare calculator din firmă - și să țină minte ce a dat fiecăruia.
Regula de aur a acestei lucrări Planul se face întâi pe hârtie, complet, și abia apoi se atinge un echipament. Un plan greșit descoperit după ce ați configurat trei rutere înseamnă că reconfigurați trei rutere. Un plan greșit descoperit pe hârtie înseamnă că ștergeți un rând.

2Echipamente necesare

Buc.EchipamentModelCategoria din Packet TracerLa ce folosește aici
3Ruter4331Network Devices → RoutersR1 (sediu), R2 (producție), R3 (depozit)
6Switch2960Network Devices → Switchescâte unul pe segment de utilizatori
2 / segmentCalculatorPC-PTEnd Devicesuna statică, una prin DHCP
1ServerServer-PTEnd Devicesîn segmentul Servere
3Cablu serialSerial DCEConnectionslegăturile punct-la-punct dintre rutere
după cazCablu dreptCopper Straight-ThroughConnectionsstații → switch-uri, switch-uri → rutere
Cablul serial are un capăt „ceas” Pe o legătură serială, unul dintre capete este DCE și trebuie să furnizeze ceasul. În Packet Tracer, capătul DCE are o mică pictogramă de ceas pe cablu, iar acolo se dă comanda clock rate 128000. Dacă interfața rămâne up / down, aproape sigur ați uitat această comandă sau ați pus-o pe capătul greșit. Pe legăturile Ethernet comanda nu există și nu e necesară.
Simplificare pentru laborator Nu veți conecta 483 de calculatoare. Puneți câte două stații per segment: una configurată static, una prin DHCP. Planul de adresare trebuie proiectat pentru cifrele reale, dar verificat cu două stații.

3Tema de proiectare

Situația
Firma pentru care lucrați a primit de la furnizorul de Internet blocul 172.20.16.0/21. Trebuie să acopere structura actuală și să lase loc de creștere pentru cel puțin trei ani.
SegmentStații acumCreștere estimatăObservații
Producție420+15 %cel mai mare segment
Birouri180+25 %creștere rapidă
Depozit90+10 %terminale mobile
Oaspeți50-izolat de rest
Servere25+50 %adrese statice
Management12+100 %doar echipamente de rețea
Legături R1–R2, R2–R3, R1–R32 fiecare-punct-la-punct

4Cum se calculează, pas cu pas

Metoda are patru pași și nu se sare peste niciunul.

  1. Adăugați creșterea la fiecare cerință și rotunjiți în sus. Producție: 420 × 1,15 = 483.
  2. Calculați biții de host necesari, din inegalitatea 2ⁿ − 2 ≥ cerința. Pentru 483 de stații, n = 9 (2⁹ − 2 = 510 utilizabile), deci prefixul este 32 − 9 = /23.
  3. Ordonați descrescător după dimensiune și alocați în această ordine, începând de la adresa de start a blocului.
  4. Verificați că totalul încape și notați ce a rămas liber.
De ce ordinea descrescătoare nu este opțională Un bloc de dimensiune 512 trebuie să înceapă la o adresă multiplu de 512 - asta înseamnă „aliniere”. Dacă alocați întâi câteva blocuri mici, următoarea adresă liberă nu mai este aliniată și trebuie să săriți până la următorul multiplu, pierzând tot ce e între. Alocând de la mare la mic, alinierea se păstrează singură.

Un exemplu complet, pentru primele două

PasProducție (483)Birouri (225)
biți de host2⁹ − 2 = 510 ≥ 483 → n = 92⁸ − 2 = 254 ≥ 225 → n = 8
prefix32 − 9 = /2332 − 8 = /24
mască255.255.254.0255.255.255.0
subrețea172.20.16.0/23172.20.18.0/24
interval utilizabil172.20.16.1 – 172.20.17.254172.20.18.1 – 172.20.18.254
broadcast172.20.17.255172.20.18.255
următoarea adresă liberă172.20.18.0172.20.19.0

Continuați singuri cu Depozit, Oaspeți, Servere, Management și cele trei legături punct-la-punct. Apoi verificați:

Verificați-vă planul aici

Faceți întâi calculul pe hârtie, apoi comparați cu widgetul. Dacă rezultatele diferă, găsiți unde ați greșit - de obicei la rotunjire sau la ordinea alocării. Widgetul este pentru verificare, nu pentru a înlocui exercițiul: la examen nu îl aveți.

Verificați-vă înțelegerea înainte de a continua

De ce un segment cu 30 de stații are nevoie de /26 și nu de /27?

Vezi răspunsul

Un /27 oferă 2⁵ = 32 de adrese, din care se scad adresa de rețea și cea de broadcast: rămân 30 utilizabile. Deci /27 ar fi exact suficient - dar numai dacă nu vă trebuie niciun loc în plus, nici măcar pentru gateway.

Atenție: gateway-ul consumă și el o adresă utilizabilă. Deci pentru 30 de stații plus gateway aveți nevoie de 31 de adrese utilizabile - și /27 nu mai ajunge. Este greșeala clasică de la examen.

Verificarea fiecărei subrețele

Calculator de verificare

Introduceți pe rând fiecare subrețea din planul vostru și confirmați intervalul utilizabil și adresa de broadcast. Verificați în special că broadcast-ul unei subrețele este cu exact 1 mai mic decât adresa de rețea a următoarei - dacă nu, ori ați lăsat o gaură, ori subrețelele se suprapun.

5Topologia de implementat

R1sediu R2producție R3depozit /30 /30 /30 - legătură de rezervă SW1 SW2 SW3 SW4 SW5 SW6 BirouriServere ProducțieManagement DepozitOaspeți PC + srv 2 stații 2 stații Serverul DHCP se află în segmentul Servere, la R1. Celelalte segmente au nevoie de relay.
Fig. 1 - Trei rutere, șase segmente de utilizatori și trei legături punct-la-punct. Este topologia pe care veți lucra și în laboratorul 5.

Tabelul de adresare - se completează înainte de orice comandă

SegmentSubrețeaMascăGatewayInterval utilizabilBroadcast
Producție172.20.16.0/23255.255.254.0172.20.16.1.16.1 – .17.254172.20.17.255
Birouri172.20.18.0/24255.255.255.0172.20.18.1.18.1 – .18.254172.20.18.255
Depozit
Oaspeți
Servere
Management
R1–R2/30-
R2–R3/30-
R1–R3/30-

Primele două rânduri sunt completate ca model. Convenția: gateway-ul primește prima adresă utilizabilă din fiecare subrețea. Este o convenție, nu o regulă - dar dacă o respectați consecvent, oricine vă poate citi rețeaua fără să întrebe.

6Bancul de lucru

O parte din topologie - R1 cu Birouri și Servere, R2 cu Producție, legate printr-o serială. Este suficientă ca să implementați planul, să configurați DHCP-ul și relay-ul, și să provocați toate cele patru probleme din secțiunea 10. Restul segmentelor se adaugă în Packet Tracer, după același tipar.

7Implementarea planului

  1. Configurați ruterele

    Adresele din exemplul de mai jos sunt cele din planul din secțiunea 5. Dacă planul vostru diferă, folosiți valorile voastre - dar atunci diferă și obiectivele din bancul de lucru.

    pe R1
    Router> enable
    Router# configure terminal
    Router(config)# hostname R1
    R1(config)# no ip domain-lookup
    
    R1(config)# interface gigabitEthernet 0/0/0
    R1(config-if)# description LAN Birouri
    R1(config-if)# ip address 172.20.18.1 255.255.255.0
    R1(config-if)# no shutdown
    R1(config-if)# exit
    
    R1(config)# interface gigabitEthernet 0/0/1
    R1(config-if)# description LAN Servere
    R1(config-if)# ip address 172.20.19.193 255.255.255.192
    R1(config-if)# no shutdown
    R1(config-if)# exit
    
    R1(config)# interface serial 0/1/0
    R1(config-if)# description Legatura spre R2
    R1(config-if)# ip address 172.20.20.33 255.255.255.252
    R1(config-if)# clock rate 128000
    R1(config-if)# no shutdown
    R1(config-if)# end
    
    R1# show ip interface brief
    
    pe R2
    Router> enable
    Router# configure terminal
    Router(config)# hostname R2
    
    R2(config)# interface gigabitEthernet 0/0/0
    R2(config-if)# description LAN Productie
    R2(config-if)# ip address 172.20.16.1 255.255.254.0
    R2(config-if)# no shutdown
    R2(config-if)# exit
    
    R2(config)# interface serial 0/1/0
    R2(config-if)# ip address 172.20.20.34 255.255.255.252
    R2(config-if)# no shutdown
    R2(config-if)# end
    
    Masca /23 nu este 255.255.255.0 Producția are 512 adrese, deci masca este 255.255.254.0. Este cea mai frecventă greșeală din această lucrare, și are un simptom perfid: jumătate din stații răspund, cealaltă jumătate nu. Verificați cu show ip interface brief și cu calculatorul de subrețele de mai sus.
  2. Adăugați rutare statică provizorie

    Cele două rutere nu se cunosc încă între ele. Rutarea propriu-zisă este subiectul laboratorului 5; deocamdată scriem rutele de mână, cât să putem testa planul.

    pe R1
    R1(config)# ip route 172.20.16.0 255.255.254.0 172.20.20.34
    
    pe R2
    R2(config)# ip route 172.20.18.0 255.255.255.0 172.20.20.33
    R2(config)# ip route 172.20.19.192 255.255.255.192 172.20.20.33
    

    Verificați cu show ip route pe fiecare ruter, apoi dați ping de pe serverul din segmentul Servere către interfața lui R2. Dacă merge, planul de adresare este consistent.

8DHCP pe ruter

Un ruter Cisco poate fi el însuși server DHCP. Este soluția uzuală în rețele mici și medii: nu mai aveți nevoie de un server dedicat.

  1. Configurați rezervoarele
    pe R1
    R1(config)# ip dhcp excluded-address 172.20.18.1 172.20.18.20
    R1(config)# ip dhcp excluded-address 172.20.16.1 172.20.16.20
    
    R1(config)# ip dhcp pool BIROURI
    R1(dhcp-config)# network 172.20.18.0 255.255.255.0
    R1(dhcp-config)# default-router 172.20.18.1
    R1(dhcp-config)# dns-server 172.20.19.194
    R1(dhcp-config)# lease 0 8 0
    R1(dhcp-config)# exit
    
    R1(config)# ip dhcp pool PRODUCTIE
    R1(dhcp-config)# network 172.20.16.0 255.255.254.0
    R1(dhcp-config)# default-router 172.20.16.1
    R1(dhcp-config)# dns-server 172.20.19.194
    R1(dhcp-config)# end
    
    R1# show ip dhcp pool
    
    Excluderile se scriu întotdeauna primele Dacă definiți rezervorul înainte de excluderi, ruterul poate aloca deja adresa gateway-ului unei stații. Rezultatul este un conflict de adrese greu de diagnosticat, pentru că apare doar când se conectează suficient de multe stații.

    lease 0 8 0 înseamnă 0 zile, 8 ore, 0 minute. Într-o rețea de birou, 8 ore acoperă o zi de lucru; într-o rețea de oaspeți, o oră este mai potrivit, ca adresele să se elibereze rapid.
  2. Testați pe o stație

    În bancul din pagină: alegeți PC-BIR și apăsați butonul cere prin DHCP, sau scrieți în terminal ipconfig /renew. În Packet Tracer: comutați configurația IP a stației pe DHCP.

    pe PC-BIR
    ipconfig /release
    ipconfig /renew
    ipconfig /all
    

    Trebuie să apară:

    ce trebuie să apară
    DHCP: adresă primită de la R1
    IP address......................: 172.20.18.21
    Subnet Mask.....................: 255.255.255.0
    Default Gateway.................: 172.20.18.1
    DNS Server......................: 172.20.19.194
    

    Observați .21: primele douăzeci de adrese au fost excluse, deci prima liberă este a douăzeci și una. Pe ruter, verificați evidența:

    pe R1
    R1# show ip dhcp binding
    

    Adresa apare împreună cu adresa MAC a clientului. Aceasta este legătura care face ca aceeași stație să primească aceeași adresă și data viitoare.

  3. Urmăriți DORA detaliat în Packet Tracer

    În Simulation, filtrat pe DHCP, rulați ipconfig /renew pe stație și urmăriți cele patru mesaje. Pentru fiecare, deschideți plicul și notați:

    MesajIP sursăIP destinațieUnicast sau broadcast?
    Discover
    Offer
    Request
    Ack
    Întrebare

    Ce adresă IP sursă are mesajul Discover și de ce?

    Vezi răspunsul

    0.0.0.0. Clientul nu are încă nicio adresă - exact de aceea întreabă. Destinația este 255.255.255.255, broadcast limitat, pentru că nu știe nici adresa serverului.

    Consecința importantă: fiind un broadcast, mesajul nu trece prin niciun ruter. De aceea, pentru segmentele fără server local, este obligatoriu un relay - exact ce urmează.

9DHCP relay

Segmentul Producție nu are server DHCP local. Serverul este pe R1, dincolo de o legătură serială - iar cererea, fiind broadcast, nu trece.

  1. Convingeți-vă că nu merge

    Pe PC-PROD, apăsați cere prin DHCP. Trebuie să obțineți:

    ce trebuie să apară
    DHCP: nu a răspuns niciun server. Stația și-a atribuit singură o adresă APIPA.
    IP address......................: 169.254.x.x
    Subnet Mask.....................: 255.255.0.0
    Default Gateway.................: 0.0.0.0
    
    Adresa care spune totul O stație cu adresă din 169.254.0.0/16 nu a primit răspuns la Discover. Nu căutați în altă parte: fie nu există server, fie cererea nu ajunge la el (relay lipsă, VLAN greșit, cablu în portul greșit), fie rezervorul este epuizat. Este unul dintre puținele simptome din rețelistică care indică direct cauza.
  2. Configurați relay-ul
    pe R2, interfața dinspre stații
    R2(config)# interface gigabitEthernet 0/0/0
    R2(config-if)# ip helper-address 172.20.18.1
    R2(config-if)# end
    

    Adresa este a interfeței lui R1 pe care rulează serviciul DHCP. Ce face ruterul: preia cererea de broadcast, o transformă într-un unicast către server și atașează informația despre rețeaua din care a venit. Serverul alege rezervorul potrivit după acea informație - de aceea trebuie să existe pe R1 un rezervor definit pentru rețeaua Producție.

    Cereți din nou adresă pe PC-PROD. Acum trebuie să apară:

    ce trebuie să apară
    DHCP: adresă primită de la R1 (prin relay)
    IP address......................: 172.20.16.21
    Subnet Mask.....................: 255.255.254.0
    Default Gateway.................: 172.20.16.1
    

    Observați masca: 255.255.254.0, adică /23 - vine din rezervorul PRODUCTIE, nu din cel al Birourilor. Serverul a ales corect.

10Patru probleme de diagnosticat

Provocați fiecare situație și rezolvați-o. Notați, de fiecare dată, ce comandă v-a arătat problema.

Situația provocatăCum o producețiSimptomUnde se vede
relay lipsăpe R2: no ip helper-address 172.20.18.1stațiile din Producție primesc 169.254.x.xipconfig pe stație
gateway nescos din rezervorștergeți excluderile și cereți adresă de pe mai multe stațiio stație primește chiar adresa gateway-uluishow ip dhcp binding
mască greșităpe R2: ip address 172.20.16.1 255.255.255.0jumătate din stațiile Producției devin inaccesibilecalculul adresei de rețea, pe hârtie
subrețele suprapusepe R2: ip route 172.20.16.0 255.255.252.0 172.20.20.33rutare imprevizibilă, unele destinații inaccesibileshow ip route - două rute către prefixe care se acoperă
Cum se citește o suprapunere în tabela de rutare Ruterul alege întotdeauna ruta cu prefixul cel mai lung. Dacă aveți și 172.20.16.0/22, și 172.20.16.0/23, a doua câștigă pentru adresele pe care le acoperă, iar prima preia restul. Nu este o eroare - este regula. Devine problemă doar când nu ați vrut asta.

11Sarcini de lucru

  • Elaborați planul VLSM complet, pe hârtie, și justificați fiecare prefix ales
  • Completați tabelul de adresare cu toate cele nouă subrețele
  • Implementați planul pe toate cele trei rutere și verificați cu show ip route
  • Configurați rezervoare DHCP pentru Birouri, Producție, Depozit și Oaspeți
  • Configurați relay pe R2 și R3 și demonstrați că funcționează
  • Documentați cele patru mesaje DORA, cu adrese sursă și destinație
  • Provocați și rezolvați cele patru probleme din secțiunea 10
  • Calculați și raportați: câte adrese ați consumat, câte au rămas libere, în ce blocuri

12Aplicație de aprofundare

Firma se extinde

Conducerea anunță o filială nouă, care va avea nevoie de: un segment cu 100 de stații, unul cu 25 și două legături punct-la-punct spre sediul central.

  1. Încap noile cerințe în blocul 172.20.16.0/21, cu planul pe care l-ați făcut? Dacă da, de unde le alocați? Dacă nu, ce ați fi putut face diferit de la început?
  2. Refaceți planul astfel încât toate subrețelele unei locații să fie sumarizabile într-o singură rută. Cât spațiu în plus costă această disciplină?
  3. Care este ruta sumarizată pentru fiecare dintre cele trei locații, în noul plan?
Vezi indicația

Punctul 2 este esența proiectării ierarhice de adrese. Alocarea strict optimă, „lipită”, minimizează risipa dar face sumarizarea imposibilă: subrețelele unei locații nu au un prefix comun. Alocarea pe blocuri - de exemplu un /23 rezervat integral pentru fiecare locație, indiferent cât se folosește din el - risipește adrese, dar reduce tabela de rutare a fiecărui ruter de la nouă intrări la trei.

Într-o rețea de întreprindere, compromisul se face aproape întotdeauna în favoarea sumarizării. Adresele private sunt gratuite; tabelele mari de rutare, actualizările de rutare inutile și depanarea grea nu sunt.

13Întrebări de verificare

14Livrabile

LivrabilFormatPunctaj
Planul VLSM complet, cu calculele și justificarea fiecărui prefixdocument30 %
Fișierul Packet Tracer implementat și funcțional.pkt30 %
Documentarea DORA, cu adresele fiecărui mesajdocument15 %
Cele patru probleme provocate, cu simptom și comandă de diagnosticdocument10 %
Aplicația de aprofundare: planul refăcut pentru sumarizare, cu cele trei rutedocument15 %

Păstrați fișierul: laboratorul 5 pornește din exact această topologie.